Prioritățile europene pentru 2022 se vor concentra pe redresare și reziliență, o continuare firească a acțiunilor întreprinse în 2021. Astfel, elementele prioritare pentru perioada următoare sunt: asigurarea convergenței și competitivității europene cu accent dubla tranziție verde și digitală, care reprezintă dimensiuni transversale ale procesului de reformă la nivel european; creșterea coordonării în domeniul sanitar prin Uniunea Europeană a sănătății; respectarea și protejarea valorilor europene; avansarea discuțiilor referitoare la Pactul privind migrația și azilul, respectiv pachetul Fit for 55 ca instrument pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, precum și asigurarea bunăstării cetățenilor.
Tranziția verde este o prioritate la nivel global, nu doar la nivel european, iar redresarea economică depinde inclusiv de măsurile adoptate pentru obținerea neutralității climatice, cu accent asupra respectării drepturilor cetățenilor
România sprijină obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, fiind necesară asumarea și înțelegerea obiectivelor asociate tranziției verzi, precum și transformării digitale ca instrumente de dezvoltare a economiilor și de intensificare a procesului de inovare.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) are rolul principal de coordonare a activităților de implementare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și a Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR). Activitatea sa se bazează pe contribuția Consiliului Consultativ (cu rol în definirea obiectivelor naționale), precum și pe obiectivele specifice care vor fi incluse în Planul Național de Acțiune, care se află în curs de elaborare în parteneriat cu alți actori interesați de la nivelul administrației publice, societății civile, mediului academic, mediului de afaceri și a populației interesate.
În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a inclus un proiect care vizează crearea unui Centru de Excelență pentru Dezvoltare Durabilă, care se concentrează pe teme sociale, economice, surse de energie (hidrogen, tranziția de la combustibili fosili către hidrogenul albastru, iar ulterior către energia verde) ș.a. Se intenționează creșterea acceptării acestor resurse de către populație și de a folosi resursele actuale astfel încât să poată fi utilizate și de generațiile viitoare.
Tranziția verde reprezintă trecerea de la o economie bazată pe combustibili fosili la noi surse de energie, fiind stabilite ținte specifice pentru următorii ani până la realizarea neutralității climatice în 2050. Pentru rezultate optime, se impune implicarea tuturor partenerilor interesați de la nivel societal, fiind nevoie de o schimbare a comportamentelor și a modului de consum de servicii și bunuri.
Decalajele dintre statele membre sunt scoase în evidență de diferențele dintre contribuții și alocări, fiind nevoie ca România să fie pregătită să se poziționeze adecvat, inclusiv în ceea ce privește ideea noului fond social climatic, estimat la 75 de miliarde de euro. Statele sunt încurajate să elaboreze și să înainteze Comisiei Europene planuri legate de modul de cheltuire eficientă sumelor incluse în acest fond.
Principala provocare este legată de înțelegerea schimbărilor societale generate de dubla tranziție, fiind nevoie ca structurile de decizie publică, mediul privat, societatea civilă să explice efectele tranziției, pentru a atenua scepticismul de la nivel societal
Interacțiunea Uniunii Europene cu mediul economic extern va fi afectată de dubla tranziție, discutându-se despre taxe suplimentare la frontierele vamale ale UE, în funcție de efectul poluant.
Pactul Verde European transpune un discurs ambițios într-o realitate provocativă, având o abordare duală, strategică și proactivă. Documentul european vizează trei axe principale de intervenție: tehnică – raportarea la eco-tehnologii, adică tehnologii neutre din punct de vedere climatic; aspecte sociale – protejarea categoriilor vulnerabile, atât în ceea ce privește efectul dăunător al tehnologiilor poluante, cât și gestionarea temerilor privind restructurarea proceselor și activităților economice în sensul neutralității climatice; dimensiunea teritorială, spațială, care vizează condițiile favorabile pentru fundamentarea, formularea, implementarea și comunicarea politicilor de tranziție.
Reziliența digitală este esențială pentru consolidarea societății europene și o redresare eficientă, fiind nevoie de o evaluare corectă a vulnerabilităților.
Tranziția digitală este un obiectiv în sine și un vector al transformării economice și societale, prin consolidarea infrastructurilor și capacităților digitale, pregătirea și întărirea poziției Uniunii Europene ca lider în dezvoltarea tehnologiilor emergente, infrastructura și conectivitatea digitală.
În ceea ce privește România, trebuie să luăm în considerare faptul că proiectul NextGenerationEU, având obiective multiple, conține unele conflicte intrinseci și trebuie să gestioneze eficient dezechilibrele, fiind nevoie de flexibilitate și dinamism pentru a diminua anumite efecte negative ale unei birocrații disfuncționale.
Este esențială implementarea recomandărilor Comisiei Europene și ale specialiștilor în ceea ce privește dubla tranziție, fiind menționate în context: stimularea producției energiei din resurse regenerabile; promovarea renovării clădirilor; eficiența energetică a rețelelor de termoficare; îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru a cuprinde toate palierele infrastructurii; sprijinirea adoptării treptate a taxării ecologice ș.a.
La nivelul UE27, în 2019 s-a observat o reducere cu 24% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990, în timp ce România a contribuit la rândul său la efortul de reducere a gazelor cu efect de seră, înscriindu-se în ținta națională de 19% alocată pentru 2020.
În cadrul seriei de Studii de Politici și Strategii 2018 a fost publicat un studiu intitulat „Tranziția către o economie circulară. De la managementul deșeurilor la o economie verde în 5 România” care a propus 32 de recomandări de politică publică, împărțite pe 5 componente: legislativă; structurală; economică; educațională, cercetare și comunicare; socială.
În ceea ce privește dubla tranziție verde și digitală, România are nevoie de o abordare economică intersectorială care să contribuie la neutralitatea climatică prin instrumente digitale, luând în considerare totodată impactul social și de mediu al acestora.
Printre recomandările de acțiune menționate se numără: comunicarea și informarea privind impactul noilor tehnologii; adoptarea unei strategii de promovare a produselor și serviciilor durabile ca parte a achizițiilor publice ecologice alături de măsurile privind integrarea elementelor privind eficiența energetică; utilizarea energiei regenerabile în planurile naționale, precum și promovarea dezvoltării agriculturii ecologice.
Statisticile din cadrul indicelui european al economiei și societății digitale arată decalajele dintre statele membre, dar și între regiunile de dezvoltare din interiorul unui stat în ceea ce privește: nivelul de penetrare a tehnologiilor digitale în activitățile mediului de afaceri, atât în ceea ce privește activitățile de bază, cât și facilitarea interacțiunii cu clienții (comunicare externă, emiterea facturilor electronice); nivelul de competențe digitale de bază, respectiv societatea și economia digitală la nivelul regiunilor NUTS2. În acest sens se observă că România, deși are capacitatea și potențialul de transformare digitală, rămâne în urmă la majoritatea indicatorilor analizați.
Obiectivele asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență iau în considerare magnitudinea provocărilor și decalajele existente, asumând transformarea digitală ca o dimensiune orizontală, dar și prin două obiective specifice: Componenta 7, vizând infrastructura digitală de la nivelul administrației publice pentru oferirea de servicii digitale pentru cetățeni și companii, respectiv Componenta 9 care se concentrează pe crearea unor sinergii între mediul de afaceri și cercetare pentru dezvoltarea și integrarea unor instrumente tehnologice care să faciliteze procesul de dublă tranziție verde și digitală.
Este nevoie de cooperare multi-nivel, cu toate părțile interesate, dar și transpartinică pentru realizarea tranziției digitale, care nu reprezintă un set de obligații extrinseci, ci o evoluție naturală în contextul actual. În acest scop, România trebuie să fie mai activă în cadrul dezbaterilor europene și să lanseze consultări și informări la nivelul societății privind drepturile și libertățile digitale.
În contextul procesului de dublă tranziție se conturează și o dimensiune externă a acestor politici, manifestată prin diplomația climatică și diplomația digitală, dar și o mai mare preocupare pentru modul în care sustenabilitatea este reflectat în instrumentele de investiții externe. Acestea reprezintă instrumente necesare care încep să fie utilizate în vederea 7 promovării rolului Uniunii Europene la nivel global în dubla tranziție și contribuind indirect la redresarea economică. Totodată, diplomația climatică și digitală reprezintă o oportunitate de învățare și de schimbare a modului de gândire, prin facilitarea schimbului de bune practici și expertiză în vederea conturării unor intervenții bazate pe date și cu efecte benefice la nivelul societății.
Măsurile adoptate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vor genera efecte adverse și curente împotriva măsurilor asociate schimbărilor climatice, după cum o demonstrează diferendele de opinie între cadrul normativ european și efectele la nivel național în privința utilizării combustibililor fosili în Polonia și România.
De asemenea, interdependențele economice de la nivel global și efectele schimbărilor climatice au forțat actorii internaționali să adopte anumite măsuri, însă acestea sunt încă timide, după cum s-a putut observa în cadrul COP26. Impactul diferențiat al propunerilor asociate dublei tranziții trebuie gestionat prin măsuri de protecție socială, iar Uniunea Europeană a propus în acest sens Fondul pentru o tranziție echitabilă.
Proiectul Acces la cariera de succes Pilonul 2 promovează trecerea la o economie verde. Proiectul Acces la carieră de succes – Pilonul 2 susține tranziția studenților de la educație la piața muncii, oferindu-le oportunitatea de a urma stagii de practică la firme ce activează în domeniul financiarcontabil. Alte activități prevăzute în proiect includ webinarii și cursuri care susțin angajabilitatea și antreprenoriatul.
